Restaurant CRINUL ALB Oradea

Recenzie
by Răzvan Oprișa on 30/01/2014
HO.RE.CA.
Item Reviewed

Restaurant CRINUL ALB Oradea

Author
Positives

Vederea spre Criș
Porții mari
Meniul zilei

Negatives

Scaune incomode
Zgomotul ambulanțelor

Rating
Our Rating
User Rating
Rate Here
Curățenie
Atmosferă
Calitatea culinară
Personalul
Bottom Line

Restaurantul Pizzerie Crinul Alb din Oradea beneficiază de o așezare privilegiată pe malul Crișului. Este un loc unde ne-am simțit bine, am putut să ne relaxăm și să gustăm bunătăți culinare la un preț corect, ce reflectă pretențiile localului.

Total Score
User Score
21 ratings
You have rated this
Ai fost și tu aici? Care e reacția ta?
Mulțumit
67%
Entuziasmat
0%
Nesigur
17%
Dezamăgit
0%
Enervat
0%
Să înceapă recenzia...

În iulie 2014 am fost în vizită la Oradea și, locuind pentru o săptămână la Seminarul Greco-Catolic, am auzit numai cuvinte de laudă la adresa restaurantului Crinul Alb din vecinătate. De ani buni am tot auzit de el, dar până acum nu am avut ocazia să servesc masa aici. Din câte am înțeles la început era mai mic și era defapt o pizzerie obișnuită. Acum este un restaurant în toată regula, deși încă mai răzbat prin timp elemente ale vechii pizzerii. Dacă stau bine să mă gândesc chiar pe sigla localului scrie ”Resturant & Pizzerie”, deci … problema e asumată.

POZE

ATMOSFERA

Localul este organizat pe mai multe planuri. Sus, unde am stat noi este un fel de terasă care se poate închide în totalitate printr-un paravan mobil de sticlă. Jos nu am ajuns, dar am înțeles că amenajarea este asemănătoare cu cea a sălii de sus, în plus există și o sală specială pentru fumători.

Amenajarea interioară este plăcută: un design elegant, mult lemn masiv, culori calde. Mobilierul este de lemn masiv, foarte plăcut ochiului.

Scaunele în schimb mi s-au părut incomode datorită faptului că șezutul este din ratan împletit și destul de îngust. A fost primul element care m-a dus cu gândul mai mult la o pizzerie decât la un restaurant.

Un alt element care te face să nu te simți într-un restaurant cu pretenții sunt florile de plastic de pe fiecare masă. Apreciez faptul că cineva se îngrijește ca, vizual, atmosfera să fie plăcută, dar nu mi se pare deloc o soluție fericită să așezi flori sintetice, chiar dacă sunt de o calitate ridicată în categoria lor, la 30 de cm de ochiul clientului. Pentru a echilibra balanța, trebuie să menționez că pe marginea terasei erau jardiniere cu mușcate curgătoare vii, care te făceau să ignori trandafirul ”nemuritor” de pe masă.

Cel de-al treilea element de pizzerie este gresia rustică din sălile de jos. Frumoasă de altfel, dar care parcă nu este în ton cu restul mobilierului și cu aranjamentul general, poate doar cu scaunele.

Când am ajuns noi, puțin înainte de ora prânzului, localul era ocupat în proporție de 15%, un lucru îmbucurător. Mi-a plăcut să văd că lumea care frecventează restaurantul era, dacă nu elegantă, cel puțin îmbrăcată la modă, lucru ce denotă calitatea localului. Când am plecat, pe la ora 15-16 erau ocupate cam jumătate din mese, iar altele erau rezervate.

Muzica este ”comună”, probabil de la un post de televiziune specific, la un volum decent.

Ceea ce mi-a plăcut ca și atmosferă a fost faptul că de pe terasă se vede Crișul și se aude zgomotul apei. Cu toate astea, nici valurile, nici muzica nu reușesc să acopere zgomotul sirenelor de ambulanță sau de poliție care trec destul de des prin fața localului.

CURĂȚENIE

Mesele erau toate curate când am sosit, iar uniformele personalului erau foarte curate și bine întreținute. În generat se vedea că era curățenie aproape perfectă peste tot.

Singurul minus a fost că fața de masă avea o gaură de țigară vizibilă și că parchetul/dușumeaua din lemn masiv era zgâriat. Erau ambele super curate, dar dădeau o notă de neîngrijit. Pot înțelege că nu e ușor să întreții o podea de lemn masiv într-un local frecventat, dar fața de masă cred că se putea schimba.

Baia este foarte curată și bine dotată. La intrare există chiar și un aranjament floral … sintetic, dar aici se poate trece cu vederea. Am rămas plăcut surprins că există cutie pentru acoperitoare de colac de unică folosință, doar că recipientul era gol.

La toaleta băieților, pe colac erau urme de pipi uscat, că na … așa-i la băieți. Asta mă duce cu gândul că frecvența cu care se face curățenie la toaletă ar putea fi una mai ridicată.

Am asistat fără să vreau la aranjarea uneia din mesele rezervate și am observat că fiecare tacâm era șters în parte, încă odată, chiar înainte de a fi așezat pe masă.

BUCĂTĂRIA

Mâncarea oferită am pute-o încadra la o bucătărie româno-italiană. Feluri de mâncare mai simple, dar și unele pretențioase, multe din bucătăria italiană. Deserturile nu lipsesc, iar vinurile au un loc aparte în oferta localului.

Crinul Alb pune la dispoziţia clienţilor săi pe lângă cele peste 50 de feluri de pizza delicioase şi un meniu bogat cu specific româno-italian din care nu lipsesc pastele, supele, ciorbele, peştele şi mâncărurile tradiţionale, atât româneşti, cât şi italieneşti. Situl web al restaurantului

COMANDA NOASTRĂ

Fiind o zi specială pentru fiica noastră, am decis să nu ne opunem ideilor ei culinare de moment. Așa că, prima comandă a fost un Chocolate raspberry care era un shake cu zmeură, înghețată, sirop ciocolată și lapte. Deliciul copiilor. Am gustat și eu și, trebuie să recunosc, l-aș fi băut pe tot. Am mai comandat o limonadă, care era numa bună, nici prea dulce nici prea acră.

După cum ne e obiceiul, am comandat două supe și două felul 2, pe care le-am împărțit cu copiii.

Meniul 1

Felul I – Supă cremă de ciuperci

Prima reacție a fost: ”Extraordinară”, a doua a fost: ”Ce sărată e”. Temperatura de servire era optimă. Crutoanele servite împreună cu supa au fost mai mult decât binevenite. Aproape că a mâncat-o toată fiul meu, noroc că porția era mare și mi-a mai rămas și mie.

Felul II – Piept de pui cu sos gorgonzola

După entuziasmul cu care am rămas la terminarea supei trebuia să fie ceva care să mă aducă cu picioarele pe pământ. Acela a fost felul 2. Din păcate temperatura de servire era prea rece și toată farfuria era cam lălâie. Puiul putea fi o idee mai făcut; era cam ”ațos” și copii nu au mai vrut să mănânce, iar acesta era unul din motivele pentru care am ales puiul. Ornarea a lăsat și ea de dorit, amintindu-mi, poate datorită culorilor variate, de McDonald: varză roșie, portocală, morcov, ceva verde, pătrunjel, ardei roșu.

Felul III – Profiterol

Când ieși la restaurant cu copiii, dacă nu iei și desert e ca și cum ai merge la ștrand fără să intri în apă.

Am ales Profiterolul și nu ne-a părut rău. A fost bun, nu extraordinar, dar bun.

Meniul 2

Felul I – Supă cremă de brocoli

Supa era foarte bună, se simțea gustul puternic de brocoli ce părea proaspăt, iar faptul că a fost servită cu crutoane a reușit să o facă apetisantă și pentru copii.

Felul II – Pizza romana

Știu că nu se prea potrivește, dar fiind cu copiii, ne-am gândit să luăm ceva care să fie ”de nerefuzat” … pizza.

Pizza romana avea: ciuperci, piept afumat, măsline negre, sos de roșii și ceva brânză.

Blatul era subțire, ok. Restul … așa ca în România. Trăind 7 ani în Italia, voi compara tot timpul pizza cu ceea ce am mâncat ”la mama ei acasă”. Per ansamblu era bună. Data viitoare cu siguranță voi mai lua o pizza, dar un alt ”model”.

Pe lângă pizza am primit și 3 castronașe cu sosuri:

  • ardei iute – ulei de floarea soarelui, ardei iute murat tocat, ardei iute uscat și pisat
  • mirodenii uscate – ulei de floarea soarelui, mirodenii uscate și pisate din care oregano ieșea în evidență, morcov
  • ketchup dulce


Dintre toate, singurul care mi s-a părut că se potrivește cu pizza noastră era sosul cu oregano. Poate și cel cu ardei iute ar fi fost ok, dacă nu ar fi avut murătură; dar ketchup pe pizza … în Italia te linșează dacă vrei să mănânci așa ceva.

Felul III – Tort de mere cu cremă de vanilie

Și acuma, când scriu, îmi salivează gura numai la gândul că aș mai putea gusta așa un desert. Farfuria a venit ceva mai târziu, dar a meritat așteptarea. Tortul a venit aburind, iar combinația între mărul de-abea copt și sosul cald de vanilie … a fost de nota 10.

SERVIREA

La intrare am fost întâmpinați și întrebați câte persoane suntem. Ni s-au sugerat câteva mese unde am fi putut să ne așezăm și am ales una cu cea mai bună vedere spre Criș … vezi secțiunea Atmosferă.

Personalul foarte plăcut, zâmbitor și atent. Imediat după ce ne-am instalat la masă, am fost nevoit să ies din local pentru câteva minute, iar soția a fost întrebată dacă preferă să comande sau să mă aștepte. Așa ceva nu se întâmplă în multe locuri.

Servirea este promptă și la timp.

CONTACT

[mappress width=”100%” height=”400″ adaptive=”true” mapid=”1″]

Restaurantul Crinul Alb se află în apropierea podului Dacia, pe malul Crișului.

 Adresa: Parcul Traian nr. 31, Oradea, Județul Bihor | Telefon: 0259.417.731 / 0359.461.111

 https://www.facebook.com/crinulalb

https://plus.google.com/116154375432341369749/

 http://www.crinulalboradea.ro/

GÂNDURI DE FINAL

Restaurantul Pizzerie Crinul Alb din Oradea beneficiază de o așezare privilegiată pe malul Crișului. Este un loc unde ne-am simțit bine, am putut să ne relaxăm și să gustăm bunătăți culinare la un preț corect, ce reflectă pretențiile localului.

Comments
Leave a reply

Leave a Response

Curățenie
Atmosferă
Calitatea culinară
Personalul

Mulțumiri tuturor colaboratorilor.